
Uneori, frica nu se arată brusc. Nu strigă, nu se agită. Vine încet, stă cu tine în tăcere, îți sapă în piept și îți șoptește: „mai bine nu.”
Despre această frică vorbește romanul lui Iulian Tănase, Teoria fricii, apărut la Editura Trei. O carte care pornește dintr-o premisă comică, dar care, pe parcurs, se transformă într-o explorare profundă a emoțiilor, a singurătății și a curajului de a te confrunta cu tine însuți.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

Trilogia lui Teofil de Cosmin Perța este o carte care ne poate învăța cum să nu alunecăm în extremele unei lecturi greșite și să nu ne încadrăm în cele două tipuri de cititori pe care Orham Pamuk le identifică în cartea sa Romancierul naiv și sentimental, mai exact să nu fim ,, cititorul complet naiv care citește întotdeauna un text ca pe o autobiografie sau ca pe un soi de cronică deghizată a unei experiențe trăite, indiferent cât l-ai avertiza că se află în fața unui roman” și de asemenea ,,să nu fim cititorul complet sentimental-reflexiv, care crede că orice text este un construct sau o ficțiune, indiferent de câte ori l-ai avertiza că de fapt citește cea mai sinceră autobiografie a ta”.
Trilogia Lui Teofil, roman publicat în cadrul colectiei Ego proză a editurii Polirom, în anul 2024, sudează într-o nouă așezare și impilicit o nouă lectură trei romane publicate între 2012 și 2019, reunite asftel încât să respecte cronologia personajului eponim: În urmă nu mai e nimic (2015), Arșița (2019) și Teofil și câinele de lemn (2012), romane etichetate de critica literară ca romane in nuce, prozo-poeme, povestiri dintr-o panoplie a fantasticului.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

Astăzi vă propun o lectură care pare delicată la prima vedere, dar care ascunde forță, luciditate și poezie în doze neașteptate, un volum care îmbină sensibilitatea artistică cu o luciditate tăioasă, într-un format neașteptat și provocator.
Este vorba despre „Fabule moderne” de Tatiana Țîbuleac – o autoare care a reușit să impresioneze cititori din toate colțurile lumii prin felul în care scrie despre lucrurile cele mai fragile din viață: iubirea, moartea, abandonul, memoria.

Andreea Nanu, cunoscută ca prozatoare, critic de teatru și film, a debutat în literatura română cu o tetralogie inspirată de natură : AnoTimpurile ( vol I Ziua cea mai albă( iarna)- (Eikon, 2014), vol II Numele ei era Uitare( primăvara) – ( Eikon, 2014), vol III Insula melc (vara) (Eikon,2015) și Timpul splendorii (toamna)( Eikon, 2016).
Numele ei era Uitare face parte așadar dintr-un proiect mai amplu inspirat din poetica anotimpurilor, o sinteză a vârstelor umane, filtrate prin muzică, pictură și natură, cartea stă sub semnul a două elemente esențiale : întrebarea din Prolog a copilului Dan Vineș ,, Suflet, ce înseamnă? ” și un alt element îl constituie fantasmele salvării, cum poate fi salvat sufletul unui om?

Astăzi vă propun o carte care nu se citește ușor, dar care se insinuează adânc și sincer în conștiința cititorului. Este vorba de romanul Nu mai e nimeni acasă de Sabina Yamamoto.
Numele autoarei este unul relativ nou în literatura română, dar debutul său a fost imediat remarcat de critici, atrăgând atenția prin claritate, forță narativă și profunzime emoțională. Autoarea locuiește în Japonia de mulți ani, dar rădăcinile ei sunt românești – iar romanul nu este doar o călătorie autobiografică, ci și o cartografiere subtilă a rătăcirii, a identității în tranziție, a sentimentului de dezrădăcinare.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

Această autoare discretă a debutat editorial în anul 2016 cu volumul Părăseşte-mă, carte care explorează abisul iubirii, îi urmează în 2018 volumul de nuvele Și porni Orient Expressul…, apoi romanul postpandemic Povestea oraşului pierdut, în anul 2022, cea mai recentă carte publicată fiind Tristeţea trădătorilor, în anul 2024. Toate volumele Magdei Marin au fost publicate la editura Eikon.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

Simona Antonescu este una dintre cele mai apreciate scriitoare contemporane din România, cunoscută pentru romanele sale istorice și pentru talentul de a aduce la viață personaje feminine puternice. Debutul său, Fotograful Curții Regale, a fost distins cu Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, iar în operele sale ulterioare, precum Hanul lui Manuc și Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos, continuă să exploreze destine memorabile ale trecutului.
Astăzi vorbim despre romanul În umbra ei, în care autoarea își îndreaptă atenția spre o poveste sensibilă despre relația mamă-fiică, o temă profundă și universală, care face ca această carte să fie o alegere ideală pentru luna martie, luna dedicată femeii.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

Ana Barton este o autoare apreciată pentru stilul său profund, poetic și introspectiv, care îmbină cotidianul cu elemente de sacralitate și reflecție filosofică. Volumul Pervazul lui Dumnezeu 75 nu este un roman tradițional, ci o colecție de 75 de texte scurte, fiecare având propria sa poveste și propriul său univers.
Titlul cărții este, în sine, un simbol puternic – pervazul sugerează un spațiu de trecere, o margine între interior și exterior, între concret și abstract, iar Dumnezeu adaugă o dimensiune spirituală, sugerând că fiecare dintre aceste povestiri reprezintă o fereastră către divinitate, către sensuri mai profunde ale existenței.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj

„Cartea e adresată atât celor care se îndreaptă spre independența financiară, dar mai cu seamă celor care sunt prinși în ciclul cheltuielilor nesfârșite și nu văd nici o ieșire.” (Geta Butar, autor)
Realizator: Iarin Pop

„Cazul scriitorului dispărut” este un roman fascinant și complex al autorului Andrei Manolescu, care reînvie o temă clasică a literaturii: căutarea sensului, a adevărului ascuns în spatele unei dispariții misterioase.
La prima vedere, romanul poate fi înțeles ca o simplă poveste de investigație, dar în realitate, aceasta este doar o fațetă a unui text mult mai profund, care explorează teme legate de identitate, relația dintre autor și operă, dar și despre ce înseamnă cu adevărat „a fi” scriitor.
Material realizat în parteneriat cu Radio Cluj